Eco Bucuresti

Client: Proiectul a fost initiat de catre echipa noastra
Perioada: 2009 pana in prezent
Parteneri: platforma Dambovita Smart River http://www.dambovitasmart.ro/ initiata de noi alaturi de DCCOMMUNICATION (www.dccom.ro), ASOCIATIA IVAN PATZACHIN MILA 23 (http://www.rowmania.ro/) si ATU (http://www.urboteca.ro/)..

ECO București este o inițiativă Space Syntax și DCCommunication de a dezvolta o strategie de dezvoltare a Bucureștiului pornind de la resursele existente și nefolosite ale orașului. Obiectivul a fost acela de a aduce în discuție nevoia de lucra cu infrastructura orașului într-o manieră sustenabilă, nu doar în ceea ce privește mediul, dar și la nivel social și economic.
Pe de altă parte conceptul de infrastructură verde este lansat pentru a explora rolul pe care peisajul natural îl poate avea în dezvoltarea orașului și a comunității.

Eco Bucuresti is a self-generated project to develop an integrated sustainable strategy through the center of the city. The main objective of the project is to raise awareness about the need to work with the city infrastructure in an ecological manner being respectful with the environment not only in what is related with green infrastructures, but also in social and economic terms. On the other hand the concept of green infrastructures is put in play, looking for a wider view of the role that landscape can play on delivering healthier and wealthier communities.

Râurile au avut dintotdeauna un rol important în dezvoltarea orașelor. Recent, râul în oraș a devenit mai mult decât o ruta de negoț, transformându-se într-o zonă de agrement și dezvoltare urbană. Majoritatea orașelor dezvoltate au reușit să se folosească de râurile lor pentru a face mai bună viața localnicilor. In prezent, malurile râurilor urbane devin acceleratori puternici pentru întărirea ecosistemelor naturale, pentru generarea de noi proiecte urbane și spații publice. Mai mult, râul a devenit o componentă emoțională în planificarea urbană.

Rivers have always had an important role in the development of cities. Initially functioning as trade infrastructure the role of the river has changed in recent years to that of a true city amenity. Most fully developed cities have managed to use their rivers to the betterment of its’ people. Nowadays, the urban waterfront areas are important drivers for the strenghtening of natural eco-systems, for the creation of new urban projects and of public space. The river is an emotional component to the planning and development of cities.

Raul in oras poate fi un amplificator al micro-economiei, structurile urbane parasite de-a lungul raurilor pot fi transformate in cladiri sustenabile. Profilul raului poate crea un sistem de infrastructura verde prin conectarea orasului cu habitatul natural din zonele rurale. Malurile raului pot deveni parcuri urbane unde locuitorii se pot bucura de putina natura in oras.
Moreover, the river in the city can be a driver for the city’s micro-economy, major developed cities such as Amsterdam among many others have transformed the river’s unused buildings into prime locations for their economy, it’s natural profile can create a true green infrastructure system by connecting the city to the natural habitat.

Prin interventii strategice raul se poate transforma intr-un conector in oras. Space Syntax Londra a asigurat consultata pentru podul Millenium pentru a se garanta cea mai optima conectare la reteaua stradala din punct de vedere al traseului pietonal.

Through strategic interventions rivers no longer divide the city into separated parts. Space Syntax London helped to position the bridge so that it connects the densest areas of pedestrian activity on the banks of the Thames.

.

In prezent, Dâmbovița este încorsetată de drumuri majore și folosită mai mult ca un canal de scurgere deși în trecut avea o relație mai strânsă cu orașul.
In trecut Dâmbovița avea o zona inundabilă, odată cu sistematizarea râului orașul s-a dezvoltat peste această vale, iar în prezent este complet dispăruta în țesutul urban. Iar în unele zone cum ar fi Piața Unirii, orașul a îngropat râul sub infrastructură.

In timp ce insule urbane cu suprafata mare ce se dezvolta de-a lungul raului fac sa scada accesibilitatea pietonala in centrul orasului.
Un fenomen cu efecte negative tinand cont ca majoritatea traficului trece prin centrul orasului.

Deoarece Dambovita taie Bucurestiul pe diagonala de la Est la West. Si prezinta un colier de spatii publice si spatii verzi aranjat de-a lungul profilului sau.

Dambovita are asadar un potential de a lega aceste zona cu arealele naturale din exteriorul orasului creand o diagonala de infrastructura verde in oras si trezind o legatura emotionala cu orasul.

Iar pentru ca aceste zone verzi sunt in proximitatea dezvoltarilor importante din ora

Ce prezinta o varietate considerabila de la institutii publice (in negru), aglomerari de universitati (in rosu), industrie (in galben) sau locuinte (in bleu).

Raul aduna si zone libere ale fostelor platforme industriale ce au potentialul de a spori investitiile in oras si de contribui la economia locala.

Putem sa ne imaginam o noua Dambovita data catre oras, un rau ce creeaza o inima ecologica in centru si ce da curs la noi forme de cladiri sustenabile, un rau ce nu divide ci uneste, un rau ce genereaza capital, un rau pentru o capitala europeana ?

Gandindu-ne la Dambovita ca la o vale si nu ca la un canal, ne putem
imagina ca spatiile verzi si zonele de apa pot fi unite intr-un sistem
de infrastructura verde in oras.

Functiunile existente de-a lungul raului (rosu deschis) impreuna cu redezvoltarea platformelor industriale (rosu) pot crea o diagonala economica in oras.

Aceasta structura urbana nou creata poate fi intarita prin conectarea elementelor sale cu o retea de soft mobility bazata pe rute pentru pietoni si biciclisti impreuna cu transport in comun.

Reteaua de mobilitate va conecta asadar intreaga diagonala centrala a orasului ce in prezent separa Bucurestiul in doua zone distincte de nord si sud.

Deci de la un rau gri ce separa si nu contribuie cu nimic la atractivitatea orasului sau la economia sa.

Ne putem imagina un rau unde malurile sale devin naturale, filtrand natural apa. O vale de habitat natural ce reactiveaza zone moarte din oras si le transforma in parcuri tehnologice ce contribuie cu un nou tip de economie (knowledge economy) si viata urbana.

LACUL MORII – Lacul a facut parte din sistematizarea Dambovitei si in prezent este folosit doar ca lac de acumulare. O zona ce este bordata de functiuni diverse, lacul in prezent nu suporta nici un fel de activitate urbana. Numai un numar limitat de zile pe an este folosit pentru scopuri de agrement.

Faptul ca lacul este lasat liber il transforma intr-o bariera in oras pentru imprejurimi. Lacul si tesutul urban ce il impresoara au scari urbane contrastante.

Cele doua functiuni dominante in zona sunt locuinte unifamiliale si colective (oranj si galben) iar functiunile ramase distrug coerenta accesibilitatii in zona cu zone industriale de suprafata mare ce sunt introduse intre locuinte.

Propunerea noastra este sa folosim malurile lacului ca zone moi ce introduc functiuni diverse. Pentru asta cinci mari zone sunt propuse.

Parcajele auto sunt plasate la intersectii importante (cercurile rosii) in timp ce piste pentru biciclete ofera perspective de-a lungul lacului si se contecteaza la reteaua de mobilitate soft propusa de strategie.

Impresie a malului de nord privind catre sud.

Masterplan schematic pentru zona Lacul Morii.

 

 


"Space Syntax Romania is a Bucharest based consultancy practice, part of the Space Syntax network with its base in London, United Kingdom. For more information about Space Syntax academic and practice activities visit: www.spacesyntax.com ."